Maica Domnului Prodromița

Dintr-un noian, Curată, de iubire

te uiţi atît de pur şi-atît de sfînt,

că toate sufletele ţi-s privire,

toată iubirea-nroură-te blînd.

Har cald se face tot ce este fire,

temeiul lumii, - un abur luminînd,

mireasmă de-aur tot ce-i nemurire,

puterea tronurilor - un cuvînt.

Ţi-e îndurarea toată  frumuseţe

şi frumuseţea, -n milă-atît de sus

cu cerurile-aprinse ne străbate,

că tot ce-ar mai putea în noi să-nveţe

iubirea - o faci boare în Iisus,

a singurei cunoaşteri preacurate.

(Acest sonet aparține unui excepțional poet mistic, autor de poezie orfică și religioasă și prodigios traducător de opere fundamentale -

Nicolae Ionel.

Istoria icoanei Maicii Domnului de la Muntele Athos o găsiți AICI)

Sărbători fericite!