.png)
Campania electorală pentru alegerile din noiembrie (mid-term elections) este folosită de democrați și republicani nu atât pentru a oferi soluții limpezi întru redresarea situației precare în care se află astăzi Statele Unite, cât pentru a se acuza reciproc. Un model cronicizat, care a contribuit la tribalizarea arenei social-politice.
Responsabilă de proasta situație economică, administrația Biden continuă să producă fum propagandistic. Nu-i place cuvântul recesiune și deschide un război al definițiile. Adevărat, nu există o definiție oficială a termenului de recesiune, cum ne spune minstrul de finanțe, Janet Yellen, dar cea clasică, aflată și în manualele de economie, este creșterea negativă a Produsului Brut Intern (PIB) în două trimestre consecutive. Exact situația de azi a Americii.
Acestei realități, administrația Biden și suporterii ei îi contrapun ideea că, de fapt, definiția clasică a recesiunii nu este suficientă și că în judecarea situației trebuie ținut cont și de alți indicatori, unul dintre ei fiind, în cazul de față, numărul ofertelor de serviciu – în prezent, circa 11 milioane. Așa va fi fiind, totuși, despre ce fel de joburi e vorba, căci cu milioane de oferte pentru poziții de paznic de noapte e cam greu să vorbești de o redresare a economiei? A întrebat cineva milioanele de americani rămași fără slujbe și negăsind altele ce cred despre acest război al definițiilor?
Singura definiție exactă a recesiunii o dă realitatea. Celelalte sunt vorbe de laborator. De la prețurile produselor de bază la lipsa cronicizată a unor asemenea produse, de la stațiile de benzină la econmiile pentru pensii (401K), de la infrastucturi la deteriorarea serviciilor publice, de la asigurări medicale la abonamente de toate felurile etc., realitatea spune cu voce clară: Recesiune! O definiție-verdict. Neacceptarea realității este drumul cel mai scurt pe care de la recesiune se poate ajunge la depresiune.
Brian Deese, Director al Consiliului Economic, insită în a transmite americanilor că țara nu se află în recesiune, ci în tranziție. Discursurile lui seamănă, involuntar, cu celebra Cană a Tranziției (cea cu coda în interiorul cănii) a lui Mihai Stănescu. Și-apoi, tranziție de la ce la ce? Iată detaliile oferite de Deese: "transitioning from an historically strong recovery into a period of more stable and steady growth." Numai că uită să spună că istorica revenire economică s-a produs în timpul administrației Trump, nu în timpul administrației Biden, iar dacă revenirea respectivă este o certitudine, anunțata perioadă de creștere economică stabilă sub administrația Biden este, deocamdată, contrariul a ceea ce afirmă administrația.
Mai mult, Brian Deese îi invită pe americani să nu se mai plângă, fiindcă stăm mai bine decât "some places that are facing famine"!?! Iată, într-adevăr, performanța de vârf a administrației Biden -- America nu face, încă, foamea pe care o fac atâtea locuri din Africa și alte zone ale lumii.
Nici în chestiuni ce implică tensiuni bilterale discursul administrației Biden nu e mai breaz.
Pentru a-și rotunji substanțial veniturile, bastchetbalista americană Brittney Griner joacă și pentru o echipă din federația Rusă, în intervalul în care liga americană se află în vacanță. La UMMC Ekaterinburg câștigă anual un milion de dolari pe sezon, adică de patru ori mai mult decât la echipa de bază, Phoenix Mercury - AICI. Și o face de 9 ani. Deci știe foarte bine restricțiile și interdicțiile locului.
Cu toate acestea, în luna februarie, e suprinsă pe Aeroportul Internațional Sheremetyevo având în bagaje cartușe de ulei de hașiș, substanță interzisă prin lege în Federația Rusă. Pedeapsa? Până la 10 ani de pușcărie. De la Secretarul de Stat, Anthony Blinken, la avocați și suporteri ai sportivei, Moscova este acuzată de “arestare ilegală” - demers propagandistic. După cinci luni de tratative eșuate pentru eliberarea baschetbalistei, în ziua de 1 iulie Griner acceptă vinovăția, dar declară că nu a încălcat legea “cu intenție”, iar Washingtonul consideră, în continuarte, că sportiva a fost "wrongfully detained"!?!
Foarte recent, avocata sportivei a prezentat un document care atestă că uleiul de hașiș i-a fost prescris baschetbalistei acasă, de un doctor american. Cu toate acestea, realitatea rămâne că rețeta eliberată de doctor este legală în America, dar rămâne lovită de nulitate pe teritoriul Federației Ruse, unde există alte legi. Griner știa că, lesbiană fiind, s-a aflat de la bun început în colimatorul autorităților. Putea să discute, prin intermediul conducerii clubului rusesc, situația ei medicală și să ajungă la o înțelegere cu autoritățile locului. A preferat însă aroganța, considerând că, dacă în America, în fața celebrității ei multe lucruri se topesc, asta se va întâmpla și în Rusia.
Că Moscova folosește pasul greșit făcut de Griner în războiul nervilor cu Washingtonul, e limpede. Dar limpede este și faptul că reținerea baschetbalistei americane de către autoritățile rusești numai ilegală nu este. În ultimele zile au apărut informații despre o posibilă rezolvare a situației – un schimb de deținuți între Moscova și Washington - AICI.
În schimbul eliberării baschetbalistei și a lui Paul Whelan (care are și alte trei cetățenii -Marea Britanie, Irlanda și Canada), arestat în decembrie 2018 sub acuzație de spionaj, Washingtonul i-ar fi propus Moscovei eliberarea lui Viktor Bout, fostul agent al serviciilor secrete rusești, devenit celebru traficant de armament, arestat pentru terorism în Tailanda, extrădat în Statele Unite, unde ispășește o pedeapsă de 25 de ani - AICI.
Administrația Biden și Partidul Democrat speră că succesul acestei tranzacții ar putea fi o mare lovitură de PR și i-ar ajuta substanțial în alegerile din noiembrie. E posibil. Cu toată compasiunea ce trebuie arătată baschetbalistei, deși este singura vinovată de situația în care se află, ar mai rămâne o întrebare: cât de morală ar fi o înțelegere prin care un monstru ca Viktor Bout ar fi eliberat în schimbul ei? Dar, când e vorba de politică, prețul moralei se află în permanentă “creștere negativă.”
Există și o ironie a stituației. Griner, pentru a cărei eliberare Casa Albă și Departamentul de Stat își întețesc eforturile (și e datoria lor să o facă), rămâne la poziția ei de a nu respecta steagul Statelor Unite și de a părăsi arenele de joc în timpul intonării imnului național. Așa că, n-ar fi de mirare ca, după reîntoarcerea acasă, președintele Biden să-i acorde baschetbalistei cea mai înaltă decorație pe care o poate primi un civil în Statele Unite -- Presidential Medal of Freedom --, așa cum a făcut-o și cu foarte vocala fotbalist-activistă Meghan Rapinoe.
Go ahead, Brendon. Make Putin’s day!