top of page

La plecarea lui Gazsi



A dispărut încă o minte strălucită – Gáspár Miklós Tamás. Născut la Cluj, în 1948, avea să părăsească România în 1978, stabilindu-se în Ungaria. Mărturisea cândva, cu tristă ironie: “În România, am fost persecutat pentru ceea ce am refuzat să fac, în Ungaria, pentru ceea ce am făcut.


Photo & ⓒ - Left Streamed/Socialist Project

A încercat să descopere cum se poate potrivi în diverse "monturi", deseori violent contradictorii – libertarian, liberal, de stânga, de dreapta, green, sfârșind prin a face - nu pentru puțini - figură de anarhist. Ce a descoperit a fost că nu se potrivea niciunui tipar, căci era de o libertate spirituală extremă, care nu avea cum să nu intre, până la urmă, în coliziune cu limitele fiecăruia dintre tiparele încercate. Un mare visător printre mari și mărunți pragmatici ai politicii. A practicat empatia, când pentru alții indiferența părea să fi devenit elixirul vieții. Sorin Antohi, de la care am aflat de dispariția lui Gazsi, îl vedea - dincolo de forța intelectuală excepțională - "un dandy alternativ, complet dezinteresat de bani, onoruri și putere."


Cât s-a aflat pentru o vreme în Statele Unite, ne întâlneam des. Făceam lungi plimbări (nu spun "peripatetizam", fiindcă eu numai filozof n-am fost vreodată), vorbeam mult, cădeam de acord, ne trezeam în dezacord. Aflat la Budapesta, descopeream că între el și Géza Szöcs se produsese o ruptură. I-am adus împreună la aceeași masă, am petrecut o după-amiază și o seară întreagă într-o superbă grădină de vară. La plecarea din Budapesta, îi lăsam reconciliați.


Cândva, împreună - Géza și Gazsi

Anul următor, îi găseam încă odată în relații foarte reci. N-am mai reușit să fac nimic. Nici n-am mai încercat, fiindcă era evident că între ei nu mai exista drum de mijloc. Cu toate acestea, Géza i-a întins o mână, într-un moment foarte dificil. Iată-i plecați pe amândoi într-o lume despre care nu știe nimeni nimic, motiv pentru care, în disperare de cauză, mulți se iluzionează că e mai bună.


Spre sfârșitul vieții lor prea scurte, fără să știe unul de celălalt, ajunseseră la concluzia că nu mai există speranțe decât la nivel individual; de la întreg – slabă speranță. Zâmbeam, fiindcă este exact ce cred eu însumi de foarte multă vreme. Pentru Gazsi, Viktor Orbán a constituit, de peste două decenii, un dușman al libertății. M-am bucurat să citesc că, trecând peste tot ce i-a despărțit, în aceste clipe Orbán a găsit tăria să scrie, cu dreptate, pe pagina sa de Facebook „Un vechi luptător pentru libertate a murit. Dumnezeu să te binecuvânteze, TGM”.


Mă gândesc că, uneori, putem estompa felul în care marcăm funeraliile, uitându-le la cum o fac alții. De aceea vă invit să urmăriți această versiune extraordinară (în prim-plan Wynton Marsalis, Eric Clapton și Taj Mahal) a celebrei Just A Closer Walk With Thee – o primă parte dedicată tristeții implacabile și o a doua – celebrând viața.


În cazul de față, viața extraordinară a lui Gáspár Miklós Tamás.




737 afișări

Postări recente

Afișează-le pe toate

Biță

bottom of page