In memoriam - Valentin Feyns

Astăzi, 28 octombrie, s-a stins un om extraordinar și un prieten de neînlocuit.

Dispariția lui Valentin sărăcește o vastă comunitate epistemică și umană.

A fost să se întâmple într-o toamnă.

Niciodată toamna nu fu mai frumoasă

Sufletului nostru bucuros de moarte.

Palid așternut e șesul cu mătasă.

Norilor copacii le urzesc brocarte.

Casele-adunate, ca niște urcioare

Cu vin îngroșat în fundul lor de lut,

Stau în țărmu-albastru-al rîului de soare,

Din mocirla cărui aur am băut.

Păsările negre suie în apus,

Ca frunza bolnav-a carpenului sur

Ce se desfrunzește, scuturînd în sus

Foile,-n azur.

Cine vrea să plîngă, cine să jelească

Vie să asculte-ndemnul nenteles,

Și cu ochii-n facla plopilor cerească

Să-și îngroape umbra-n umbra lor, în șes.

(Tudor Arghezi)