Destupătorul de minți

De Ion Barbu mă leagă multe. De Bacău mă leagă nu puține - amintirea milităriei postuniversitare, lungile ore de anchetă, zilele și nopțile de bulău, spectrul Tribunalului Militar și al celor doi ani de batalion disciplinar, o teză de doctorat a dlui Florin Daniel Dincă - Dorin Tudoran, de la cenzură și autocenzură la pamflet și reeditarea volumului, cândva exilat, De bunăvoie, autobiografia mea (Editura Amphion).

O legătură strânsă cu Ion Barbu este cavalerismul - suntem amândoi cavaleri ai Ordinului Național Steaua României. Trebuie să ne credeți pe cuvânt, fiindcă dovezi palpabile nu am primit - nici Ion, încă de pe vremea președintelui Constantinescu, nici eu, din 2020. Nu știu cum arăta discursul de mulțumire pregătit de Ion, dar al meu e de milioane:

"...aș vrea să spun cu această ocazie că ați fost la înălțimea unei bune părți a intelectualității din țara asta. (...) Asta înseamnă tocmai ca s-au recunoscut cu valorile lor în activitatea dumneavoastră. (...) Timp de 10 ani cât ați fost, sunteți președintele României, nu ați făcut decât să ne așezați pe drumul pe care noi, cei care credem care e binele în chip matur al României, trebuia să ne așezăm. Și pentru asta vă mulțumim."

Oops! Bătrânețea, bat-o vina. Eu mi-am găsit singur drumul, m-am așezat binișor pe el și văd altfel binele în chip matur al României. Acest discurs de mulțumire este al altui decorat și a fost adresat altui președinte - "Petrov".

L-am convins pe Ion să așteptăm liniștiți. Sunt sigur că viitorul președinte al României, neistovitul Mircea Geoană, va răsplăti răbdarea noastră înaintându-ne de la gradul de Cavaler la cel de Colan. În felul acesta vom scăpa de compania lui Corneliu Vadim Tudor și vom intra în familia adevăraților Arnoteni - Preafericitul Părinte Teoctist, Preafericitul Părinte Daniel, Din Cale-Afară de Prea Fericitul Părinte Mugur Isărescu, ca să nu mai vorbesc de familia internațională - regina Elisabeta a II-a, Jacques Chirac, George W. Bush și alții.

Ca și cum legăturile nu erau destul de strânse, iată-mă legat și mai abitir - începând cu vineri 13 mai, ora 16 - și de Ion Barbu, și de Bacăul lui Bacovia, printr-un CV (carricaturum vitae) pe care l-am scris cândva, pe când maestrul nu avea niciun chef să se mai autoprezinte. Găsiți CV-ul cu pricina mai jos, repus în circulație de Galeriile Karo din Bacău.

Dacă ar fi să aleg o singură frânghie paranormală care mă leagă de Ion Barbu, azi m-aș opri la pasiunea comună pentru umor incorect politic. Prietenii care primesc de la mine mesaje pe e-mail știu că la sfârșitul paginii găsesc permanent același disclaimer - I apologize for spelling infelicities due to political autocorrect(ness)🤐. Sursa inspirației nu o divulg.

Fericiți cei care vor trece pragul expoziției organizate la Bacău de Galeriile Karo, fiindcă indiferent de cum va fi arătat mintea lor la intrare, la ieșire va fi întreagă, adică destupată!

ion barbu

carricaturum vitae

întocmit de Dorin Tudoran

profil executiv

Observator amuzat al realităților patriei, excelent cunoscător al răspunsului la întrebarea „Poate omu’ să fie așa de porc?”, optimist până la ieșirea din casă, pesimist până la Cotroceni și‘napoi, migălos ascuțitor de creioane; veninului îi preferă tușul.

data și locul nașterii

Cândva, undeva în România profundă, din nevoia realității de a fi trezită la realitate.

studii

Superioare, medii sau urzicătoare – după cum provoacă fiziognomia clientului.

teză de licență

Omu’ – această caricatură cu mână moale!, editura După Potop Și Înaintea Lui, Petrila, după Revoluție.

debut

Cu dreptul.

expoziții

În aer liber – pentru zăpăcirea moliilor de dreapta, de stânga și de centru; într-un climat temperat, agnostic, propice democrațiilor originale, fie ele social-democrate ori creștin-sociale, ușor, chiar imperceptibil democrate – totuna.

În străinătate – pentru creșterea coeficientului de „eternitate locală”.

În țară – câtă, acolo și așa cum mai este ea.

În cărțile altora – ai carte, ai parte.

În albume – caricatura ca amintire a bunului celui mai inechitabil împărțit: bunul-simț.

În ziare – dacă ziaristul este istoricul clipei, caricatura este clipa de istorie a politicianului.

În rame – caricatura bună este un pamflet bun de pus în ramă.

clienți

95% mentalități, 1,5% fenomene paranormale, 1,5% fenomene aproape normale, 1% civili, 1% civilizați și 0% proprietari de servicii secrete off, off, off-shore în Cipru.

proiecte

Dobândirea prestigiosului premiu „Palmele Dor”, echivalentul lui „Palme d’Or” în industriile pălmuitului moravurilor ușoare, ușurele, grele, obeze și, oricum, nepieritoare.

referințe

Dorin Tudoran, Washington, Di. Si.

(Lista rămâne deschisă până la ora închiderii.)